Dacă aveți poftă de un desert păcătos și rapid, aici găsiți soluția: o tartă dulce, dar și amăruie, cu banane dulci, însiropată și cu ciocolată pe deasupra!!! Ce îți mai poți dori? O cafea amăruie care să echilibreze aromele.
Ingrediente:
4 banane;
4 linguri de zahăr brun (pentru caramel);
4 ouă;
3 linguri de zahăr alb;
6 linguri de făină;
1 plic de praf de copt;
4 linguri de ulei;
4 linguri de iaurt grecesc gras;
3 linguri de karob sau de cacao;
Pentru sirop: 100ml apă cu 4 linguri zahăr.
Pentru ornat: ciocolată și un cub de unt (50g).
Ne pregătim ingredientele și preîncălzim cuptorul la 180 de grade.
Curățăm bananele și le tăiem jumătați, pe lungime.
Caramelizăm zahărul brun. Cât este fierbinte, aranjăm bananele.
Separăm albușul de gălbenuș. Într-un castronel mic, amestecăm gălbenușul cu ulei. Într-un castron mare, mixăm la viteză mare albușul cu zahăr.
Reducem un pic viteza mixerului și adăugăm gălbenușurile. Punem făina, mixând ușor.
La final, punem iaurtul, karobul si praful de copt.
Dăm compoziția la cuptor pentru 30 de minute la 160 de grade.
După ce oprim cuptorul, o mai lăsăm acolo pentru 10 minute.
Pregătim siropul: punem apa la fiert! Când este aproape de fierbere, adăugăm zahărul și amestecăm bine. Când a dat în clocot, dăm focul mic și îl lăsăm să fiarbă 5 minute.
Scoatem tarta din cuptor. O înțepăm cu furculița și punem siropul cald.
O lăsăm un minute și după o răsturnăm.
Într-un castronel punem cubul de unt, un praf de sare și ciocolată rămasă de la Moș Niculae.
Dăm la microunde pentru 1 minut sau o topim la baie-marin.
O întindem peste banane și ornăm după preferințe.
Este delicioasă! Sper să o încercați. La mine a mers perfect alături de o cană caldă de cafea.
Vreți un mic dejun ușor de făcut, delicios, plin de portocale aromate, dulce și caramelizat? Nimic mai simplu!
Ingrediente:
100gr fulgi de secară;
200ml apă;
400ml lapte (200ml la fiert; 200ml pentru la cuptor);
100gr dulceață de portocale;
2 ouă;
1 linguriță bicarbonat stins cu o linguriță de oțet;
Un praf de sare.
Vom face prăjitura / budinca în două etape: dimineață fierbem fulgii de secară cu apă și apoi adăugăm laptele. Ca un terci de ovăz. Oprim focul, îi acoperim cu capacul și îi lăsăm să se răcească.
Când sunt reci, amestecăm ușor cu lingura. Separat, batem 2 ouă cu un praf de sare. Adăugam laptele și amestecăm bine cu telul. Punem terciul din fulgii de secară și dulceața de portocale și amestecăm. La final, punem bicarbonatul stins cu oțet și un praf generos de scorțișoară.
Punem totul într-o formă de silicon și dăm la cuptor la 180 de grade pentru 45 de minute.
Așa arată dupa 30′ la cuptor:
Am mai lăsat-o 15 minute la cuptor și apoi peste noapte.
Este un chec / o budincă moale, textură umedă, însă e perfect pentru micul dejun sau ca o gustare la cafea.
Când aveți poftă de ceva acrișor puteți încerca această rețetă . Din punctul meu de vedere, sunt cele mai bune brioșe. Eu le-am făcut împreună cu micii mofturoși, iar ei s-au declarat mulțumiți de rezultat.
Ingrediente:
2 ouă;
150 gr unt;
400 gr iaurt grecesc;
6 linguri de zahăr;
10 linguri făină 000;
2 plicuri zahăr vanilat;
1 plic praf de copt;
200 gr afine;
Câțiva fulgi de migdale.
Preîncălzit cuptorul la 200 ° fără ventilație .
Într-un castron spargeți cele două și le amestecați ușurel, cu telul, împreună cu iaurtul . Adăugați zahărul, untul topit, zahărul vanilat și praful de copt . Amestecați totul până nu se mai simte zahărul.
Puneți linguri de făină în ploaie și le încorporați în compoziție. Amestecați cu telul până ce nu se mai simt cocoloașe.
Scoateți telul și luați o lingură. Puneți afinele în compoziție și amestecați ușor, ca să nu le sfărâmați.
Aluatul este destul de lipicios, pare tare, dar brioșele ies foarte fragede.
Ies aproximativ 16 brioșe din compoziție. Le-am copt în 2 serii, câte 20 de minute la 180 de grade, fără ventilație sau până le vedeți că s-au colorat frumos.
Primele au fost simple, doar cu afine:
Brioșele acestea mereu ne-au ieșit super fragede, iar culoarea lor e minunată, de la afine. Sunt pliiine de afine și nu foarte dulci.
Dacă doriți, la final le puteți pudra cu zahăr sau să le puneți glazură. Nouă ne plac așa, simple!
Ce faceți când aveți biscuiți pe care nimeni nu vrea să îi bage în seamă, vișine ce nu au mai încăput în pandișpan și mascarpone rătăcit prin frigider? Un cheesecake roz la pahar!
Ingrediente:
Un pachet de biscuiți petite beurre;
1 cutie de mascarpone;
O mână de vișine;
200ml sirop de vișine;
2/3 linguri de miere.
Biscuiții îi mărunțim fie la blender, fie manual, su sucitorul. am pregătit 4 pahare: 2 mici de 100 ml pentru copii, 2 pahare mari de 330ml pentru adulți.
În paharul mixerului vertical punem: sirop de vișine, mascarpone și miere după gust. Blenduim bine, până ce obținem o cremă delicioasă roz.
Punem crema în pahare, ușurel, peste biscuiți.
Punem câteva vișine deasupra și dăm la frigider minim o oră.
Picii mei, care sunt fani vișine, au adorat ideea asta a mea de desert simplu.
Nu știu cum sunt alții, însă eu, când răcesc copiii, de fiecare dată le fac supă de pui cu găluște.
Azi nivelul meu de energie era tare scăzut, după o noapte de respirat greu, așa că am decis să gătească Crock-Pot-ul în locul meu.
Ingrediente:
O jumătate piept de pui;
50g unt;
1 ceapă albă;
1 ceapă roșie;
1 ardei gras mic;
1 rădăcină de pătrunjel;
1 țelină mică;
1 morcov;
1 legătură pătrunjel;
Pt găluște: 1 ou, un praf de sare; 80g griș.
Am tăiat pieptul de pui bucățele și l-am caramelizat în unt, timp de 5 minute pe funcția Brown/Saute.
După terminarea programului, am pus apă rece în vas până la semnul de 1/2. Am adăugat legumele tocate și am setat programul Soup pentru 20′.
Pentru găluște am bătut cu telul un ou cu un praf de sare și apoi am adăugat treptat grișul, amestecând energic.
La final, am lăsat vasul să elibereze presiunea și am pus cu o linguriță găluștele. La final, am condimentat cu sare, piper și pătrunjel tocat mărunt, am pus capacul și i-am dat 5 minute Brown/Saute.
Nouă ne place cu legume prin ea, însă dacă nu vreți legume, puneți legumele întregi la fiert și le scoateți la terminarea programului Soup.
Pandișpanul e mereu o idee bună, iar cu mere și scorțișoară iese aromat și delicios!
Micilor Mofturoși le place pandișpanul cu mere la micul dejun, alături de un pahar de iaurt. Uneori le place să punem pe el unt de arahide. Oricum ar fi, eu sunt bucuroasă că avem o variantă delicioasă de mic-dejun.
Ingrediente:
6 ouă;
5 mere;
6 linguri de zahăr pentru pandișpan;
O lingură rasă de zahăr pentru mere;
O lingură rasă de scorțișoară;
50g unt;
8 linguri de făină;
Un praf de copt.
Spălăm merele, le curățăm de coajă. Le-am tocat mărunt, am pus o lingură rasă de zahăr și una de scorțișoară peste ele. Am amestecat bine și le-am băgat la cuptor 10 minute la 180de grade. Cuptorul le va înmuia, își vor lăsa și zeamă și vor prinde aromă de la scorțișoară.
Am spart ouăle și le-am separat. Untul topit l-am amestecat cu gălbenușurile.
Am avut ajutor la prăjitură, unul din cei doi Mici Mofturoși, pe Sasha.
El a bătut albușul spumă cu zahărul:
Am adăugat gălbenușurile, amestecând la viteză mare.
Am pus făina și praful de copt în ploaie, amestecând tot cu mixerul, de data aceasta la viteză mică. Trebuie să recunosc că era destulă făină și pe lângă noi.
Merele răcite și toată zeama lor le-am adăugat în compoziție, amestecând doar cu lingura:
Punem compoziți în tavă și o băgăm la cuptorul preîncălzit la 250de grade, timp de 20 de minute, sau până e rumenit.
Cel mai bine iese, dacă stăm să îl păzim:
Pandișpanul va ieși cu o structură spongioasă de la unt și de la mere, și închis la culoare de la scorțișoară.
Este delicios simplu sau cu zahăr pudră!
Merge de minune alături de un pahar de iaurt:
Rețeta este musai de încercat, mai ales dacă aveți un ajutor mic și adorabil!
Ceva simplu, delicios, pufos și moale! Nu îmi place deloc să arunc bananele când se strică, așa că mereu încerc să le transform în ceva, în altceva!
Ingrediente:
4 banane bine coapte;
200g zahăr pudră;
400g făină 000;
150g unt;
2 ouă;
1 praf de copt;
2/3 linguri făină de migdale;
Fulgi de migdale pentru decor;
2 linguri de carob.
Topim untul și îl lăsăm să se răcească fără a se închega.
Ouăle le batem cu zahărul pudră, folosind cea mai mare viteză a mixerului.
Adăugăm făină și untul. Compoziția va arăta cam așa, sfărâmicioasă.
Bananele le facem spumă, folosind blenderul. Peste compoziția sfărâmicioasă, punem praful de copt, făina de migdale și apoi, bananele blenduite.
Amestecăm totul folosind blenderul. Compoziția va avea cocoloașe, iar blenderul va reuși uniformizarea ei.
Eu am folosit o tavă de 30 x 30 cm, antiaderentă. Puteți folosi forme de brioșe, forme de silicon sau o tavă bine tapetată cu unt și făină sau cu hârtie de copt.
Am pus 3/4 din compoziție în tavă. În poză se vede cât de lipicos este aluatul.
Restul compoziției îl amestecați cu carob și îl adăugați peste. Amestecăm cu lingura și adăugăm fulgi de migdale.
Băgăm totul la cuptor, la 200 de grade, timp de 45 de minute. După ce s-a terminat timpul, am lăsat tava în cuptor. În mare, pentru că era seară și trebuie să mai și dormim 😁.
Cam așa arăta dimineața când am scos prăjitura din cuptor:
La interior a arătat așa:
Am tăiat-o bucăți și am ținut-o sub clopot 3 zile.
Este delicioasă! Este sățioasă! Miroase demențial și este tare ușor de făcut!
Iar cu Nutella și nuci și banane este o plăcere vinovată!
Tot gândindu-mă ce desert să pregătesc pentru weekend, am descoperit forma de gogoși. Stătea nouă și nefolosită în sertar.
Ingrediente (pentru 18 gogoși):
6 ouă;
1 iaurt mic;
100g unt;
1 plic de praf de copt;
1 plic de zahăr vanilat;
5 linguri de zahăr;
7 linguri de făină;
2 cuburi ciocolată de menaj.
Pornim cuptorul la 250 de grade, să fie deja cald când băgăm gogoșile la copt.
Tocăm sau rupem bucățele mici ciocolata. E bine să o avem pregătită pentru final.
Punem într-un castron mic unt la topit. Eu îl topesc la microunde, însă îl puteți topi și la baie-marin.
Separăm albușurile de gălbenuș. Adăugăm untul topit peste gălbenușuri și amestecăm bine.
Batem albușurile spumă cu zahărul și cu pliculețul de zahăr vanilat. Adăugăm gălbenușurile. Punem făina în ploaie peste ouă și plicul de praf de copt. După ce am încorporat bine făina, punem și iaurtul. Scoatem mixerul și amestecăm ușor cu lingura ciocolata.
Punem amestecul în forme și le lăsăm la cuptor 10 minute la 250 de grade și 20 de minute la 200 de grade. Sau pana devin aurii – timpul de gătire depinde in funcție de alimentarea cuptorului: gaze sau curent.
Ca sa le scot pe toate odata, am folosit forme de brioșe și de chec. Vor ieși pufoase și fragede.
Nu seamănă cu cele prajite, însă sunt o alternativă mai puțin calorică și mai lipsită de grăsimi!
Năutul l-am descoperit de curând, odată cu diversificarea Micilor Mofturoși. Îmi place aroma lui de alune de pădure, îmi place că e hrănitor, bogat în fibre, se digeră ușor și este tare gustos.
Năutul este o sursă importantă de proteine. O cană de năut de 200g are aproximativ 15g proteine. O treime din caloriile celor 200g se vor consuma pentru a digera cele 15g de proteină. Fiind și o sursă importantă de fibre, năutul este un aliat de nădejde în curele de slăbire, oferind senzația de sațietate și un tranzit sănătos.
Am mereu impresia că nu includ suficiente grăsimi sănătoase în alimentația mea. Tocmai de aceea am încercat să fac un hummus din năut cu avocado.
Năutul l-am pus la înmuiat cu o seară înainte. A doua zi l-am scurs de apă, l-am spălat, am dat la o parte din cojițele desprinse de pe boabe și l-am pus la gătit la multi-cooker. Am selectat programul Beans pentru 20′, presiune High. După ce alerta Heat a dispărut, am pus boabele de năut și apă cât să le acopere. Pentru a da deja aromă preparatului, am aruncat în oală și o foaie de dafin, o linguriță de sare, un praf de piper, puțină mentă și un praf de usturoi. Am pus capacul și l-am lăsat să fiarbă.
După ce s-a terminat timpul de gătire, am lăsat să treacă și cele 10′ de depresurizare normală, am desfăcut capacul. Am mutat boabele de năut într-un castron. Apa în care am fiert năutul am păstrat-o.
Cu blenderul vertical, am început să zdrobesc boabele de năut, conpletând apă până ce am obținut consistența dorită: mai moale și ușor cremos. Am adăugat avocado, zeama de la o lămâie, 4 linguri de ulei de măsline, o mână de semințe de susan. Le-am amestecat pe toate bine cu mixerul vertical.
Eu îmi păstrez mereu câteva boabe de năut pentru decor și pentru un gust crocant.
Poți să adaugi boabe de năut în supa de fasole, pentru un plus de proteine vegetale. De asemenea, pentru a face o salată mai hrănitoare și sățioasă, poți adăuga o mână de năut. Există multe variante în care poți găti și folosi năutul, cea mai ușoară fiind hummusul.
Năutul este un aliment ce poate fi oferit bebelușilor încă de la 10 luni. Năutul conține potasiu, zinc, magneziu și fier. Toate acestea sunt necesare în perioada de creștere intensă (în primii doi ani) și pentru imunitate. Copiii primesc mai rar proteină din sursă vegetală. Năutul poate fi un substitut foarte bun pentru carne. De asemenea, fiind bogat în fibre, ține de foame, reglează glicemia, ajută tranzitul intestinal.
Sper că v-am convins să încercați!
Poftă bună!
Lavi MamaChilli
Thanks to Toa Heftiba for sharing their work on Unsplash.Thanks to Nicholas Barbaros for sharing their work on Unsplash.
De (prea) multe ori, cumpăr banane, în ideea că vor mânca și Mofturoșii mei, și ajung cu ele mult prea coapte, întrebându-mă în ce să le mai transform.
Azi iarăși aveam 4 banane coapte rău (coaja neagră) și m-am gândit eu să le transform în brioșe pentru micul dejun. Cum banana este un fruct dulce, nu a mai fost nevoie să completez zahăr.
Ingrediente:
100g unt;
3 banane coapte;
5 ouă;
5 linguri rase de făină;
4 linguri griș de grâu;
Un plic de zahăr vanilat;
Un plic de praf de copt.
Am bătut ouăle bine cu zahărul vanilat, cu untul și bananele.
Apoi am adăugat, în ploaie, făina, grișul și praful de copt.
Din compoziția rezultată, mi-au ieșit 12 brioșe:
Piticilor mei le plac naturale, fără carob sau alte arome. Însă puteți adăuga în ele: unt de arahide, carob, fructe uscate, fulgi de migdale, fulgi de ciocolată, nuci, alune de pădure. Eu am ales să le pudrez un pic.
După ce au stat 30′ la cuptorul preîncălzit la 180 de grade, căldură sus-jos, fără ventilație:
Miros delicios și sunt o variantă sănătoasă și sățioasă de mic-dejun!
Timpul trece atât de repede. Nu îmi vine să cred ce repede au trecut cei 2 ani de concediu de creștere copil, copii în cazul meu. S-au împlinit deja 3 luni de când am reînceput activitatea. Sunt iarăși în câmpul muncii.
Să vorbim despre readaptarea mea la job. Este o situație specială. Am început munca lucrând (tot) de acasă. Aspectul acesta a făcut lucrurile să fie mai ușoare atât pentru mine, cât și pentru copii. Și cum ei încă nu au descoperit frumusețea somnului de 8 ore, este mult mai comod și mai ușor și pentru mine să nu fie nevoie să mă trezesc în creierii dimineții și să mă pregătesc pentru plecarea la muncă, cu 2 copii mici plângând după mami. Stresul reîntoarcerii la birou exista în conștientul și subconștientul meu. Simțeam presiunea încă din aprilie cum se apasă pe umerii mei.
Consider că sinceritatea este una din calitățile mele, chiar dacă unii îl consideră defect. Așa că pot spune cu mâna pe inimă că mi-a prins foarte bine acest concediu de 2 ani, am putut să mă bucur de fiecare etapă a copiilor. Și Sashei și lui Patrick le-a prins tare bine să petreacă timp cu mami. Cu siguranță aș face la fel lucrurile și a doua oară. Nu regret deloc timpul acesta în care m-am rupt de carieră și m-am dedicat copiilor. Nu regret faptul că am pus creșterea copiilor și plăcerile maternității, în fața carierei. O pauză de 2 ani nu înseamnă nimic. Vom lucra până la adânci bătrâneți. Copiii vor crește și ar fi plăcut să își aducă aminte de timpul petrecut împreună și nu de lipsa mamei pentru a fugi la job.
2 ani departe de job au însemnat o schimbare a perspectivei mele. Recunosc că acești ani m-au făcut să pierd legătura cu colegii, cu tot ce se întâmplă în echipa mea, cu toate schimbările de personal din echipă, cu programele, procesele, procedurile care mereu se schimbă într-o corporație. Cu alte cuvinte: deși sunt veche, totul mi se pare nou. La 3 luni după reînceperea muncii, mă simt încă neadptată, neintegrată, pierdută în necunoscut.
Să vorbim despre asta, despre acest trend corporatist de a face mămicile reîntoarse la muncă să se simtă pierdute. Ești un angajat vechi, așa că nu vei beneficia de formările unui angajat nou, chiar dacă totul s-a schimbat cât timp tu ai fost plecată. Și e normal să se schimbe. Change is good! Colegii sunt toții obosiți, plictisiți, se poartă cu tine ca și cum deja ar trebui să știi chestiile astea. Așa că: de ce nu le știi?
Răspunsul e simplu și vei fi mereu judecată pentru asta: nu le știu pentru că în acești doi ani am ales să mă ocup de 2 omuleți minunați și nu am ținut pasul cu schimbările din birou. Biroul meu a fost înlocuit de o masă de înfășat, de biberoane, de suzete, jucării și lecturi despre diversificare și psihologie/parenting. Și sunt mândră de asta.
Sunt multe lucruri pe care încă nu le cunosc. Încerc să nu mai țin cont de tot ce știam și să învăț noul mod de lucru, noile programe. Mă consider o fire deschisă la nou, așa că încerc să pășesc optimistă în acest nou trend, încerc să țin pasul cu tehnologizarea, cu noul mod de lucru. Care mi se pare mult mai bun ca vechiul mod de lucru, cel de acum 2 ani. Și totuși, de ce nu mă simt încă funcțională? Pentru că am multe de învățat și pentru că e tare greu să le înveți singură pe toate, pentru că ești un angajat vechi, care trebuie să gândească într-un mod nou. Lucrul acesta aduce un stres destul de mare. Foarte mare. Pe umerii unei mame de gemeni (mai e nevoie să spun că deja sunt stresată de doi mici omuleți?!?), această povară își face loc lângă sutele de întrebări legate de copii.
Înainte de a rămâne gravidă, înainte de a pleca în concediu, multe mămici îmi spuneau că se simt mai productive de când au copil. Sunt mai bune la prioritizarea task-urilor profesionale pentru a le rezolva și pe cele personale. Toate îmi spuneau cât de greu este să te reîntorci la muncă și cât de bine îți face asta. Sunt o fire organizată, iar cu gemeni este nevoie să fi organizată, dacă vrei să mai ai timp și pentru tine. Așa că, organizarea este un punct forte și voi spune și eu același lucru: o mamă este mult mai productivă.
Ce am observat în cele 3 luni:
sunt la fel de bună, poate chiar mai bună ca înainte, la mutitasking;
uit foarte ușor, foarte repede – se pare că toată discuția despre mom-brain e reală;
to do list-ul este încă un punct foarte important al dimineților mele;
mi-am creat un cod de urmărire al task-urilor profesionale și personale;
credeam că voi avea mai puțină răbdare cu copiii, însă tot cu ei am răbdare maximă, doar că nu mai am aceeași răbdare cu colegii;
am toleranță mai mică ca înainte la ”nu pot” – acum sunt ferm convinsă că este ”nu vreau”;
energia mea se împarte bine între job și copiii;
îmi ador timpul liber, petrecut cu copiii, și îl valorific la maxim.
Cariera mea se îmbină cu viața personală. Munca de acasă este mai grea, muncesc mai mult ca la birou. Dar am scăpat de timpul pe care îl petreceam pe drum, timpul machiatului, alegerii hainelor. Timpul acesta îl petrec altfel.
Nu știu cum vor fi următoarele luni, următorii ani. În contextul actual, nici unul din noi nu poate spune cum vom fi peste o lună, 3 luni sau 1 an. Poate așa se va schimba întrebarea clasică de la interviuri: ”Și unde te vezi în următorii 5 ani?” Ei bine, răspunsul cel mai potrivit acum e: ”Sper doar să fiu sănătos și cu teste negative.” sau într-o engleză britanică stropită cu umor negru: ”Alive. I see myself live and kicking.”
În concluzie, întoarcerea din concediul de maternitate este o provocare. Maternitatea NU este un regres al femeii de carieră, sau al carierei ei, ci, din contră, este un progres. Work-from-home este doar o parte a timpului meu și a vieții mele, nu reprezintă muncă toată ziua. Nu este singura mea activitate.
Experiențele noastre sigur diferă în funcție de job, în funcție de natura fiecăruia, în funcție de copiii, însă încercați să extrageți doar lucrurile pozitive din reîntoarcerea la muncă. Le puteți spune cu mândrie copiilor: ”Mami merge și la muncă!”
Cu drag,
Lavi – Working Mom
Thanks to Charles Deluvio for sharing their work on Unsplash
Rețeta originală este din Sicilia: chec cu lămâie și mure. Ieri nu am găsit mure la aprozar, dar am găsit vișine. Din dorința mea de a face un pandișpan cu vișine și curiozitatea de a vede dacă Micii Mofturoși ar mânca chec cu lămâie și mure, a ieșit un chec italienesc cu vișine.
Lista de ingrediente:
3 ouă;
5 linguri ulei de măsline;
10 linguri zahăr;
17 linguri făină;
1 plic și jumătate de praf de copt;
1 plic de zahăr vanilat;
O mână de vișine;
5 linguri de iaurt grecesc.
Pentru început, scoatem sâmburii vișinelor și ne pregătim toate ingredientele și instrumentele. Totul se va desfășura rapid.
Spargem ouăle într-un castron, punem zahărul și le amestecăm bine cu mixerul până obținem o spumă. Par multe linguri de zahăr, dar, de fapt, veți vedea că este un chec acrișor și răcoros. Asta doar datorită iaurtului.
Încorporăm iaurtul grecesc. Cu cât e mai gras, cu atât mai bun checul. Adăugăm cele 5 linguri de ulei de măsline și amestecăm bine.
Surpiza vine de la cele 17 linguri de făină. Ele vor adăuga o consistență cremoasă blatului aerat și pufos. La final punem praful de copt și zahărul vanilat și oprim mixerul.
Aruncăm vișinele în aluat și le amestecăm ușor cu lingura. Păstrăm câteva pentru ornat. Puteți presăra fulgi de migdale pentru un plus de aromă.
Într-o formă de chec, punem hârtie de copt. Va fi mai ușor de scos din tavă, la final.
Îl lăsăm la cuptor 40′ la 180 de grade, fără ventilație. Va ieși pufoșenia de mai jos.
Vi-l recomand cu drag. Este de-li-cios!
Îl puteți savura la micul dejun, alături de un pahar de chefir sau la prânz ca desert. De ce nu, și ca gustare delicioasă, la ora 4?!?
Ador mâncarea de mazăre. Doar că sunt singura din casă căreia îi place. Așa că nu o gătesc prea des. Nu este o mâncărică pretențioasă, însă gustul ei dulce îmi aduce aminte de copilărie.
Cum tocmai venisem de la cumpărături și aveam ceapă verde, mărar și un ardei kapia, roșu și frumos, am zis să îmi pregătesc o mâncărică simplă de mazăre.
Lista de ingrediente:
o legătură ceapă verde;
2 căței usturoi;
o legătură mărar;
un ardei kapia;
un borcan de mazăre fină;
2 roșii decojite;
o linguriță de zahăr;
o jumătate linguriță de piper;
3 linguri de ulei;
un praf de sare.
Într-o crăticioară mică, am pus lingurile de ulei la încălzit. Am tocat ceapa și usturoiul mărunt și le-am pus la călit puțin. Eu ador mirosul de ceapă călită, însă dacă vă face rău la stomac, puteți pune direct o cană cu apă și adăugați legumele la fiert, la foc mic.
Pentru culoare și dulceață, am tocat cubulețe ardeiul kapia și l-am adăugat și pe el în crăticioară. Puteți adăuga și morcov, dacă vreți mai multă culoare. Chiar și o rădăcină mică de pătrunjel. Toate legumele sunt bune, sunt surse importante de fibre. Ajută la o digestie mai bună.
Cum folosim ceapă verde, nu e nevoie să le ținem mult la călit. La foc mediu, 5minute sunt suficiente. Eu am folosit mazăre la borcan, însă puteți folosi și congelată sau proaspătă. Ce aveți mai la îndemână.
Am adăugat mazărea, am pus o cană cu apă, capacul și le-am lăsat să fiarbă liniștite o jumătate de oră.
Am tocat grosier roșiile decojite, le-am adăugat și pe ele și am mai lăsat mâncărica pe foc încă 15′.
La final, am pus sare după gust, zahărul și piperul. Am tocat mărarul, l-am aruncat si pe el acolo. Am oprit focul și iată ce a ieșit:
O mâncărică delicioasă, simplă, ce poate fi garnitură pentru o bucată de carne, sau ea să primească ca garnitură o salată!
A venit primăvara și odată cu ea, cartofii noi. Îi ador, fie la cuptor cu mărar, fie copți întregi cu unt. Așa că m-am gândit să le fac piticilor niște chifteluțe de legume. Americanii le fac doar din cartofi și le zic Hash-Browns.
Însă Micii Mofturoși sunt fani dovlecel și porumb dulce. Eu, cartof nou. Așa că am decis să unesc aceste pasiuni culinare în niște chifteluțe interesante. Iată cum au apărut chifteluțele de dovlecel, cu porumb și cartofi noi.
Ingrediente:
1 dovlecel;
1 cartof nou;
3 linguri de porumb dulce;
O legătură mică de mărar;
O ceapă verde mică;
3 linguri de cartofi fulgi;
1 lingură de pesmet;
2 ouă.
Am dat pe răzătoarea mare dovlecelul, l-am scurs de zeamă. La fel am procedat și cu cartoful. Pentru a reduce timpul la cuptor, puteți fierbe cartoful în coajă.
Tocăm ceapa verde și mărarul. Dacă aveți prin casă, puteți pune și un fie de usturoi verde.
Amestecăm toate ingredientele într-un castron, până se omogenizează.
Într-o tigaie ce nu lipește, punem puțin ulei și îl întindem pe toată suprafața. Lăsăm tigaia la foc mediu.
Formăm în palmă chiftelele și le punem în tigaie. Le ținem pe fiecare parte câte 2/3 minute și le întoarcem de două ori.
Când sunt rumenite, le scoatem pe o farfurie, pe care am pus un șervețel. Rolul șervețelului este de a absorbi excesul de grăsime.
Am avut succes cu ele. Ambii copii le-au adorat. Le-am servit cu ketchup și o bucățică de pâine.
Rețeta de salam de biscuiți îmi aduce aminte de copilărie. Era un desert pe care îl mâncam la zile de sărbătoare. Cum rețeta copilăriei mele conținea și rahat și nucă, iar Micii Mofturoși nu au primit încă așa ceva, am încercat să o adaptez. În plus, suntem într-o grevă a fructelor, așa că m-am străduit să îl fac cât mai fructat.
Lista de ingrediente:
700g biscuiți populari;
500g fructe uscate: smochine, curmale, merișoare, stafide, prune și caise;
200ml apă;
200g unt;
100g unt de cocos;
2 lingurițe de carob;
fulgi de cocos pentru împachetat;
1 baton de scorțișoară.
Untul și untul de cocos le-am pus la topit. Rețeta originală spunea să le folosim la temperatura camerei, însă mie mi s-a părut mai comod așa.
Biscuiții i-am măcinat pe toți complet. Aici ține și de opțiunea personală: îi puteți mărunți toți, ca mine, da pe răzătoare, jumătate să îi mărunțiți mici, jumătate mari. Cum preferați.
Fructele uscate le-am mărunțit la blender. Apa am pus-o la fiert cu batonul de scorțișoară pentru a aromatiza salamul. Pentru adulți: puteți adăuga zahăr, deși va ieși foarte dulce dacă folosiți cantitatea asta de fructe uscate. De asemenea, puteți adăuga esența de rom, sau chiar rom, și, de ce nu?!? lichior de fructe sau cafea. Orice vă imaginați.
Peste fructele mărunțite am adăugat apa fiartă și răcită.am amestecat bine, am pus pudra de carob. Adăugăm biscuiții mărunțiți și amestecăm bine, cu forță și răbdare. Punem untul și frământăm puternic.
După ce am omogenizat totul, începe să îi dăm forme. Eh, aici am tot experimentat.
Am pus în folie, în formă de salam. Am pus în folie, formă rotundă, de globuleț. Am zis să încerc și în forme de silicon, cele mici de brioșe. Apoi și în formele de baghetă ale mașinii de făcut pâine.
Cât m-am jucat eu cu aluatul, era tot moale. Chiar mă resemnasem că nu se va întări și că voi face o grămadă de cheesecake.
Însă, surpriză! După o după-amiază la frigider, salamul meu era beton. Cel în formele de silicon este preferatul meu. Se ține super bine, se taie fără să se destrame. We have a winner! De acum, voi face mult mai puțin salam și doar în forme de silicon o să îl pun.
Bineînțeles, rețeta o puteți modifica în funcție de preferințele proprii: puteți pune migdale, nuci sau alte fructe uscate. Pentru adulți puteți adăuga și zahăr, ciocolată, rom sau amaretto, ce vă dorește inimioara dornică de dulce.
Mă bucur că am avut succes 100% la Micii Mofturoși. Fiind plin de fructe uscate, este o sursă bună de potasiu și vitamine. Având atâția biscuiți, le ține și de foame. Munca mea a fost răsplătită cu nou-dobânditul ”miam-miam”!
Mama Chilli - Gătim cu Suflet 